PARTEA III: EXODUL SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMANIA

EXODUL SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMÂNIA CU IMPACT ASUPRA SECURITAȚII NAȚIONALE

PARTEA a III- a

STUDIU DE CAZ 1: TRANSAVIA

Autor: Drd. Neacsu Steluta Madalina

****Mentionam ca date si informatii in realizarea acestui studiu au fost preluate si din "Land concentration, land grabbing and people’s struggles in Europe" unde , Judith Bouniol a cercetat si scris capitolul "Scramble for land in Romania: Iron fist in a velvet glove". Un raport valoros care a starnit interesul nostru si pe care va invitam sa-l studiati pentru mai multe informatii.

Deși Transilvania nu este singura regiune vizată de către investitorii străini, ea este cunoscută pentru potențialul său funciar, avându-se în vedere fertilitatea solului și clima favorabilă pentru culturile agricole. Puțin mediatizate, investițiile funciare se fac într-o mare discreție, departe de ochii publicului larg, așa cum s-a întâmplat și cu proiectul Transavia. Conform analizelor anterioare, Transavia este o firmă de origine română, ea lansându-se inițial în creșterea de păsări și apoi extinzându-se în culturile de cereale.

Cu toate că, investiția joacă un rol important pentru populația locală, care astfel își suplimentează veniturile, prin locurile de muncă puse la dispoziție de această întreprindere, totuși ea prezintă și o serie de vulnerabilități pe care le vom analiza în continuare.

1. Descrierea teritoriului 

Fig 1. Localizarea proiectului Transavia

Județul Cluj este o regiune colinară din N-E României, zonă pretabilă pentru culturile agricole și pășuni, aducând un aport economic major.

Solurile sunt foarte fertile, mai ales în depresiunea Transilvaniei, acestea fiind argilo-mărnoase, intercalate cu zone de cernoziom.

Orașul Cluj-Napoca este cel mai dezvoltat din zona Transilvaniei, acesta fiind cunoscut la nivel european ca fiind un important centru universitar și economic, care atrage constant studenți și investitori străini. Totuși, și celelalte orașe din județ constituie mici centre economice cu aport semnificativ pentru regiunea analizată: Huedin, Dej, Gherla, Turda și Câmpia Turzii.

Micii agricultori dețin parcele dispersate sau aliniate de-a lungul colinelor, densitatea populației fiind redusă, datorită condițiilor de relief și a nivelului de trai din regiune. Zona este atractivă și diversificată prin activitățile sale: de la agricultură tradițională la agricultură intensivă, comerț, servicii economice moderne până la investiții extinse în sectorul agroalimentar.

1. Comuna Tureni și Aiton

Populația din Comuna Tureni și Aiton este îmbătrânită și prezintă, conform statisticilor INS, un grad ridicat de sărăcie, datorită incapacității lor de muncă. Pe fondul lipsei de venituri suplimentare, arendarea terenurilor în Tureni a început din primăvara anului  2012, iar în Aiton din  2011. Totuși, analiza de față se va focaliza cu precădere asupra situației din Aiton, care are în centru firma agricolă Transavia.

Râul care traversează zona este Valea Caldă Mare, care este alimentat de un alt curs temporar de apă și care se varsă în afluentul Someș. Pădurile de foiase acoperă colinele și văile din regiune, iar pășunile extinse sunt  folosite în creșterea de animale.

Comuna Aiton are 800 de locuitori cu o vârstă medie de 70 de ani, aflânduse în inferioritate din perspectiva puterii lor de muncă, ceea  ce  prezintă o vulnerabilitate  asupra veniturilor la nivel individual/familial. Ei trăiesc din pensiile CAP și uneori din alte venituri, care provin din comerțul cu produse obținute din propriile gospodării. Lucrarea terenurilor agricole devine dificilă și uneori imposibilă pentru locuitorii din Aiton, în contextual dat. Tinerii din aceste zone, fie sunt studenții, familii plecate să lucreze în Cluj sau, în cel mai rău caz, emigranți în țările din UE. Școala din Aiton este închisă datorită numărului redus de familii tinere.

Totuși, există locuri de muncă în Aiton prin dezvoltarea a patru întreprinderi agricole: SC Basis SRL de Baia Mare, SC Supliment SRL, cultivând fiecare câte 130ha de cereale; ferma SC Provac SRL deține în jur de 40 de vaci de lapte și avea 14 angajați în 2013, conform presei locale, la care se adaugă 3000 de oi administrate de alte trei ferme.

SC Transavia Grup SRL s-a instalat în această zonă pe mai multe mii de hectare pentru a cultiva porumb și grâu. Odată cu instalarea acestei firme, agricultura tradițională de talie mică și medie aproape a dispărut, locuitorii din zonă fiind dependenți de aceasta, datorită arendării terenurilor proprii, conform analizei expuse .

1. Instalarea firmei SC Transavia Grup SRL în Aiton

Pe rafturile supermarket-urilor găsim constant pui ambalați sub denumirea de Fragedo, dar șinuggets și hamburgers, pe bază de carne de pui, ambalați sub marca Panane. Aceste două mărci aparțin aceluiași grup Transavia, firmă românească din sectorul avicol, situată în Alba-Iulia și care și-a extins investițiile și în sectorul culturilor de cereal, în zona Aiton și Tureni.

1. Prezentarea firmei Transavia

La nord de Alba-Iulia, Transavia deține tehnologie performantă cu silozuri extinse, unde dnul Ioan Popa este directorul general al investiției. După ce a ocupat o serie de funcții publice, ca director general al întreprinderii de stat Avicola Alba-Iulia, acesta a câștigat o licitație în 1991 asupra fostului CAP în creștere bovinelor. Astfel, 21 de ani mai târziu Transavia devenea primul producător de carne de pasăre din România, iar Ioan Popa cel mai bogat om din Alba-Iulia. Trebuie subliniat faptul că, Transavia s-a dezvoltat pe mai multe axe.

În 2011 Transavia număra 1364 de angajați, iar cifra de afaceri a firmei număra 150 milioane de euro. Producția anuală se ridica la 50.000 de tone de carne de pasăre și 30 de milioane de ouă. Producția era vândută în proporție de 70% în supermarket-urile mari de la nivel național, iar cealaltă parte era destinată exportului atât în Europa, cât și în Arabia Saudită.

Calitatea produselor furnizate de Transavia este superioară și certificată, conform standardelor de siguranță alimentară de la nivel național și internațional (ISO, BRC și IFS).

De-a lungul timpului, Transavia nu a încetat să se extindă, reușind să reziste diferitelor crize economice, cu care România s-a confruntat în ultima perioadă.

În 2005, Transavia a primit 998.091,56 euro prin programul European SAPARD pentru a achiziționa utilaje și pentru a construi  abatorul de o capacitate de 25.000 tone/an. În 2006, firma a primit un nou fond European în valoare de 998.739,98 euro pentru a se moderniza și a construi o bază de prelucrare a cerealelor.

În 2007, Ioan Popa a cumpărat 84, 59% din acțiunile  Avicola Brașov, de la principalul său concurent de la nivel național. În octombrie 2008, Transavia preia CerealCom Alba, unde cele 100% din acțiuni sunt deținute de același director Ioan Popa.

Este evident că, firma s-a dezvoltat orizontal pentru a elimina concurența și pentru a se dezvolta în sectorul său de activitate. Mai mult de atât, pentru a deveni independent a continuat investițiile pe cultivarea de cereale, în scopul de a-și asigura furajele  pentru creșterea de păsări.

1. De ce Transavia a ales comuna Aiton și Tureni?

În fața volatilității prețurilor, Transavia a ales să-și asigure propriile furaje. Această dezvoltare verticală i-a permis să gestioneze mai bine afacerile din sectorul avicol. Astfel, din 2011 firma a investit mai mult de 10 milioane de euro pentru a închiria sau a cumpăra terenuri agricole în județele Alba, Sibiu și Cluj.

Comuna Aiton a fost vizată, în principal, pentru calitatea solului, care prezintă fertilitate ridicată datorită cernoziomului, sol ce se pretează mai ales pentru culturile de cereale. Un alt criteriu a fost disponibilitatea terenurilor din această localitate, datorită populației îmbătrânite și vulnerabilitatea acesteia din perspectiva veniturilor modeste și nesigure de la un sezon la altul.Tinerii, puțin numeric, erau slab informați despre veniturile acestei firme, neștiind scopul acesteia și proiectele pe termen lung ale grupului Transavia.

1. Impactul instalării grupului Transavia în Aiton

-          Clauzele abuzive ale contractului de arendare au diminuat accesul și disponibilitatea terenurilor agricole pentru localnicii cu venituri mici din Aiton

-          Impactul s-ar putea traduce și prin consecințe socio-economice, avându-se în vedere efectele negative asupra ecosistemului natural, prin agricultura intensivă realizată de Transavia în zona supusă analizei

-          Proprietarii de terenuri arendate nu beneficiază de capacitatea funciară maximă, iar beneficiile contractului sunt inferioare, datorită clauzelor abusive (100euro/ha sau 800kg/ha. Renunțarea la contrat înainte de 10 ani atrage costuri mari de 650euro/ha pentru fiecare an restant, conform contractului). Suma de 650euro este inferioară veniturilor locuitorilor, luându-se în calcul nivelul pensiilor adunate cu profitul obținut din arendarea terenurilor.

-          Locuitorii comunei devin dependenți de această firmă, ceea ce poate crește riscul unei insecurități alimentare, în situația unei singure surse de venit/hrană.

-          Clauzele contractului de arendare îl deposedează pe proprietar de propriul teren pe termen lung și îi reduce perspectivele de investiții în alte sectoare agroalimentare.

-          Monopolul grupului Transavia asupra terenurilor agricole din Aiton influențează societatea la nivel local, reducând competitivitatea, ceea ce poate avea repercusiuni pe termen lung asupra dezvoltării regionale.

-          Tehnologia avansată utilizată de Transavia, reduce locurile de muncă pentru locuitorii din Airon

-          Suprafața agricolă fiind limitată în Airon, oportunitățile de realizare a altor inițiative economice, cu potențial de creare a unor noi locuri de muncă, sunt reduse.

-          Monocultura intensivă afectează mediul înconjurător pe termen lung, dar și calitatea solului

-          Dejecțiile de la creșterea de păsări distruge ecosistemul natural prin poluare  și poate afecta pășunile din zonă prin lipsa unei conservări adecvate, ceea ce ar afecta sectorul zootehnic.

-          Poluarea mediului poate afecta și resursele de apă potabilă și implicit accesul populației la o hrană sigură și sănătoasă.

CONCLUZIE

Monopolul funciar al grupului Transavia afectează grav siguranța și securitatea alimentară a populației din Aiton, conform analizei prezentate. Activitățile sale pun în pericol resursele naturale, protecția mediului înconjurător cu impact major asupra mediului economic, demografic, reducând oportunitățile de creștere a competitivității în zonă.  Întrebarea  finală ar fi: CARE VA FI VIITORUL ACESTEI LOCALITĂȚI ÎN 20 DE ANI?!

 BIBLIOGRAFIE:

« Care sunt cei mai bogati fermieri romani ? » , Banii Fermierului.

CASTIOV Matei, 2010 : Monografie localitatii Dudestii Vechi – Judetul Timis, Ed. Eurostampa, 207p.

« Cele mai mari exploatatii agricole din Romania » Forbes, n°49, p. 38-49,

Comunicat de presa, 17.08.2012, DIICOT

Constituția României 1991, art. 41 Protecția proprietății private.

Constituția României 2003, art. 44 Dreptul de proprietate privată.

DROUIN Emmanuel, 1997 : Le secteur agricole en Roumanie et la privation de la terre. Enejux, conséquences et perspectives économiques, Mémoire DEA Université Paris 1 Panthéon Sorbonne, PARIS.

DUMONT Gérard et FLAMAND Régis, 2006 : « La Roumanie, terre d’émigration et de dépopulation », Population et Avenir n° 680, p 15-17.

GHIB Marie-Luce, 2009 : « Retraite et agriculture en Roumanie, une indemnité viagère aux objectifs ambigus », Economie Rurale n°331 (en ligne), p. 35-48.

Guvernul din România, 2001 : Document de poziție al României capitolul 7 – Agricultură, Conferință interguvernamentală pentru aderarea la Uniunea Europeană România

Lege nr. 37 din 27 mai 1996 pentru ratificarea Acordului comercial si de cooperare economica dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Liban, semnat la Bucuresti la 18 octombrie 1994.

Legea 54/1998 Privând circulatia juridica a terenurilor

Legea 312/2005 Privând dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetațeni străine și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine.

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezoltarii Rurale. Declaratiile referitoare la suprafata cultivata cu plante modificat genetic din judetul Calarasi, 2006 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezoltarii Rurale.

Registrul privind locatiile pentru introducerea deliberata in mediu, pentru cultivare, a organismelor modificate genetic, in anul 2009. www.infomg.ro

OPRIS Mircea, « Moara Carani: o minciună de 11 milioane de euro marca Aton Transilvania »

PAULESCU Lucian, 2010 : « Cine şi cum conduce Aton Transilvania ? »

PITULICE Viorela, 2012, « Cine sunt cei doi libanezi implicati in scandalul cerealelor ? » (Qui sont les deux libanais impliqués

RAZI Gabriel, 2012, « Cine sunt latifundiarii romaniei : in topul primilor zece sunt trei companii straine. Vezi aici top 100 proprietari de teren agricol », www.zf.ro 

TIMONEA Dorin, « Patronul Transavia a cumpărat un pachet de acţiuni Avicola Braşov. A plătit 640.000 de euro »  2012, Adevarul.

TUDOR Diana, 2009 : « 20 de ani de capitalisme – Ioan POPA, de la un CAP la periferia orasului Alba-Iulia lu un business de peste 100 mil. Euro si 1300 de angajati », Ziarul Financiar.