PARTEA VI: EXODUL SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMÂNIA

COMPETITIVE AGROINTELLIGENCE

EXODUL SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMÂNIA CU IMPACT ASUPRA SECURITAȚII NAȚIONALE

PARTEA a VI- a

STUDIU DE CAZ 3: ROȘIA MONTANA GOLD CORPORATION

Autor: Drd. Neacsu Steluta Madalina

Presedinte fondator Agrointelligence SISA

****Mentionam ca date si informatii in realizarea acestui studiu au fost preluate si din "Land concentration, land grabbing and people’s struggles in Europe" unde , Judith Bouniol a cercetat si scris capitolul "Scramble for land in Romania: Iron fist in a velvet glove". Un raport valoros care a starnit interesul nostru si pe care va invitam sa-l studiati pentru mai multe informatii.

Pe lângă acapararea de terenuri agricole, în ultimii ani, o problemă în România ar fi și exploatarea resurselor naturale. De la gaz la petrol, de la argint la aur și, recent, la gazul de șist, deoarece în România fiecare resursă naturală devine o importantă sursă financiară și o țintă pentru companiile private. Proiectele industriale propuse sau deja implementate, pot avea un impact major asupra patrimoniului funciar și natural, afectând ecosistemele naturale și antropice: păduri, pășuni, terenuri agricole și așezările rurale cu valoare istorică.

Dacă privim în trecut, nu există niciun precedent istoric în care atât de multe companii străine să fie interesate de „comorile naturale ale Romaniei”. Majoritatea investițiilor, se sprijină pe o companie națională pentru a-și atinge interesul, ceea ce explică structura public-privat, a celor mai multor companii de acest gen.

Totuși, România este cunoscută pentru diversitatea resursele sale naturale. Acesta este motivul pentru care, multe companii încearcă să obțină concesionarea pe termen lung a acestor bazine miniere. Lipsa unor strategii pentru dezvoltarea durabilă în sectorul agro-eco-geo-economic, nu face decât să susțină astfel de entități, aflate fie în etapa de aprobare, fie în faza de obținere a licențelor de explorare și exploatare minieră.

În prezent, există mai multe proiecte de exploatare minieră de argint și aur, la nivel național, dar cel mai mare proiect rămâne Roșia Montana la nivel de Europa.

1. Studiu de caz: Roșia Montana

Roșia Montana (lat. Alburus Maior) este un sat mic, situat în Munții Apuseni, din regiunea Transilvania, fiind cea mai veche așezare minieră din România (de 1882 ani). Încă din antichitate, ea a fost vizată pentru bogățiile subsolului: aur, argint și cupru etc. Pentru a înțelege și analiza importanța acestei zone, trebuie să se identifice particularitățile teritoriului, printr-o abordare pluridimensională: demografică, socio-economică, culturală, ecologică, și geografică.

1.  Împortanța culturală

Dpv cultural, Roșia Montana este una dintre cele mai importante zone istorice din România, care conservă o serie de vestigii ce atestă evoluția exploatărilor miniere la nivel local de acum 2000 de ani, adică din perioada pre-romană până în epoca modernă.

Patrimoniul cultural din Roșia Montana este recunoscut la nivel național prin: 50 de monumente istorice cu valoare națională, din care 7 au și valoare internațională; case și clădiri de patrimoniu; 5 biserici și 66 de cimitire, ceea ce atestă vechimea localității etc.

Mai multe organizații și instituții naționale și internaționale,cum ar fi Academia Română, AdAstra, Europa Nostra, ICOMOS, au identificat potențialul natural și cultural din Roșia Montana, astfel, în 2010 au solicitat Ministerului Culturii și Patrimoniului Național includerea acestui ecosistem în UNESCO - World Heritage Patrimony. Aceasta ar reprezenta o soluție pentru stoparea proiectelor miniere abuzive din zonă, însă, în prezent procedurile sunt blocate la Ministerul Culturii. Ceea ce s-a reușit până în acest moment, este recunoașterea Roșiei Montana ca sit de categoria A, pe o suprafață de 2 km, adică ea este inclusă din 30 decembrie 2015 pe lista monumentelor istorice, dar cererea la UNESCO rămâne tot în așteptare, încă din 2010.

Dpv demografic, populația din Roșia Montana este de aproximativ 2000 de locuitori și se caracterizează prin diversitate etnică și religioasă, avându-se în vedere cei 2000 de ani de minerit.

Analiza se va focalize în următoarele paragrafe mai mult pe acapararea terenurilor din zonă și mai puțin pe valoarea culturală a regiunii, cu promisiunea că se va insista într-un articol separat pe celălalt segment, la fel de important pentru înțelegerea importanței acestei regiuni istorice.

1. Roșia Montana Gold Corporation

Titularul proiectului minier, din regiunea analizată, este Roșia Montana Gold Corporation (RMGC)- www.rmgc.ro- ea fiind o entitate binomă între compania canadiană, Gabriel Resources - www.gabrielresources.com – (80.69% acțiuni) și compania de stat, Minvest (19.31% actțiuni) - www.minvest.hd.ro.

Gabriel Resources este o companie canadiană înregistrată în Barbados și a fost fondată cu scopul exclusiv de a dezvolta ceea ce avea să devină cel mai mare proiect minier din Europa.

Totul a început pe 4 septembrie 1995, atunci când s-a semnat un parteneriat între compania de stat Minvest și compania canadiană Gabriel.

În 1997, Rosia Montana Gold Corporation SA era creată ca o fuziune între Gabriel Jersey, Minvest si câțiva acționari minoritari.

În 1999, prin încălcarea Legii Minelor, Guvernul aprobă dreptul, prin Licența nr. 47/1999,  comapaniei de stat Minvest, de a exploata mina veche din Roșia Montana, iar RMGC – ului dreptul de explorare al acestui proiect.

În 2000, Agenția Națională pentru Resurse Minerale transferă titlul de licență de la Minvest către RMGC, aceasta din urmă devenind proprietarul de licență, în vederea exploatării regiunii miniere  din Roșia Montana.

Potrivit raportului oferit de compania pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM), Gabriel Resources câștiga o mină formată din 4 gropi de aur / argint, exploatarea a 2 gropi de materiale de construcții și mai multe gropi de deșeuri, inclusiv o instalație  la scară mare pentru decantare (TMF). Raportat la producția totală, mina ar urma să producă 70.000 de tone pe zi sau 500.000 de tone de rocă pe săptămână. Aceasta ar emite 134 kg de cianură în aer/zi și ar  folosi între 13 și 15 milioane de kilograme de cianură/an, timp de 16 ani. În timp ce, valea adiacentă localității Roșia Monatana, cunoscută sub numele de Corna,  ar urma să fie transformată într-un iaz pentru decantare, ce ar dețină 250 de milioane de tone de substanță sterilă, pe o suprafață de aproximativ 4 km lungime și doi kilometri lățime….

Pe lângă aprobările din partea autorităților române, compania avea nevoie de cât mai mult teren în zonă. Astfel, până în 2013 aceasta a reușit să cumpere 78% din terenul necesar pentru începerea proiectului (aproximativ 1600 ha). Totuși, sunt localnici care nu au vrut să-și vândă terenurile din vecinătatea proiectului, ceea ce a îngreunat implementarea proiectului, aceste zone fiind unele dintre cele mai importante pentru buna desfășurare a planului de explorare și exploatare minieră.

Ca ripostă la Roșia Montana Gold Corporation, țăranii din localitatea Roșia Montana și-au fondat în septembrie 2000 ONG-ul Alburnus Maior împreună cu entitatea Bucium, obiectivul acestei asociații fiind de a se opune demersurilor făcute de RMGC. Evident, presiunea psihologică constantă a corporației asupra țăranilor, a avut ca efect demotivarea și manipularea sătenilor din zonă, reușind chiar să-i convingă să-și vândă terenurile contra unor sume de bani sau prin promiterea unor apartamente noi în Alba-Iulia.

Pentru a obține cimitirele din zonă, compania a cheltuit 2000 de euro pentru fiecare exhumare, ceea ce demonstrează potențialul financiar al acestora și motivarea în atingerea obiectivelor.

Campania pentru promovarea proiectului minier a fost foarte agresivă și susținută de autorităților locale, aceștia invocând că demersurile de exploatare reprezintă voința poporului, deși rezultatele oficiale ale  unui sondaj de opinie, realizat pe bani publici, au demonstrat ca doar 26.97% din oameni sunt de acord cu proiectul minier. Campania nu s-a derulat doar la nivel local, ci și la nivel național,  potrivit campaniilor de presă persuasive și constante.

1. Efectele planului de strămutare/reinstalare a locuitorilor din Roșia Montana

Prin urmare, RMGC fiind constituită ca o companie privată, proiectul minier nu este un proiect de utilitate public, ceea ce nu le dă dreptul de a face exproprieri forțate. Cel mult, aceștia pot negocia cu fiecare proprietar pe baza unor contracte de strămutare/reinstalare.

Dpv cronologic, RMGC a început cumpărarea de case în 2001, și cum contractele de vânzare-cumpărare sunt confidențiale, societatea civilă nu a avut acces la cifra exactă a vânzărilor, deși au existat cereri repetate în acest sens din partea ONG-urilor de profil. RMGC a cumpărat și continuă să achiziționeze proprietăți în Roșia Montană, folosind și principiul compensării, ceea ce ar putea afecta nivelul de trai al locuitorilor pe termen lung, avându-se în vedere că suma obținută prin compensare este inferioară valorii bunului înstrăinat.

Privarea de terenuri agricole, este principala formă de pierdere atât a capitalului natural, dar și a patrimoniului activ la nivel de gospodărie,  creând riscul creșterii sărăciei în rândul comunității vizate. Pierderea terenurilor are consecințe mai grave decât pierderea unei case/ferme….

În timpul unui proces de reinstalare, cele mai vulnerabile grupuri sunt copiii și bătrânii, care pot fi afectați: de lipsa adaptării în noul mediu - de la sat la oraș; boli de inimă legate de stresul pierderii patrimomiului familial; posibile sinucideri, cauzate de anumite depresii severă și altele.

1. Proprietățile publice

Din păcate, achizițiile de proprietate în Roșia Montana au ca scop și domeniile publice, cum ar fi: pășuni, păduri, cimitire, etc De obicei, guvernele sau companiile private nu compensează pierderea de proprietate publică, ceea ce afectează,în special, persoanele cu venituri reduse deoarece se pot confrunta cu scăderea standardelor de viață.

În ceea ce privește dezechilibrele la nivel comunitar, costul de strămutare al populației este dincolo de costurile financiare, deoarece poate avea ca efect distrugerea legăturilor dintre locuitori și habitatul lor. În fața incertitudinilor economice și sociale, oamenii devin vulnerabili. Toate aceste schimbări, ar putea afecta nu doar zona vizată de proiectul minier, ci întreaga arie geografică, așa cum istoria o demonstrează în alte colțuri ale lumii.

În cazul în care, justificarea economică a proiectului se bazează pe o analiză cost-beneficiu, atunci este clar că, compensația trebuie să fie cât mai scăzută posibil, acest lucru fiind necesar pentru a menține costurile cât mai jos posibil. Acesta este motivul pentru care, compania plătește despăgubiri minime, în scopul de a externaliza cea mai mare parte a cheltuielilor sale.

1. Șomajul

Până în 2006, majoritatea locuitorilor din Roșia Montană au lucrat în mine. De atunci, procentul șomajului a crescut. Șomajul este mare, deoarece închiderea minelor s-a realizat și la cererea companiei RMGC, pentru a beneficia de concesionarea acestor domenii. Deci, ceea ce pare a fi o problemă socială izolată, se pare a fi una creată ….

Patru ani mai devreme, prin aprobarea instituțiilor locale, compania minieră Roșia Montană Gold Corporation a dat o lovitură majoră pentru economia locală; 1376.16 ha, din totalul de 1600 ha necesare pentru a începe proiectul, au fost declarate ca făcând parte dintr-o zonă monoindustrială, înainte de aprobarea efectivă a proiectului. Acest lucru înseamnă că, singura activitate economică legală în zona Roșia Montană va fi minieră, fără a lăsa loc pentru alte proiecte în dezvoltarea economiei alternative. Astfel, unii dintre localnici au fost afectați de această decizie, ei practicând cu succes până în acel moment agricultura și agro-turismul ca activitate principală. Există, de asemenea, unii localnici care păstrează tradițiile lor și care sunt producători de lemn, fierari sau apicultori și ar fi putut dezvolta acest segment, dacă condițiile și deciziile administrativ-economice i-ar fi susținut în acest sens.

1. Riscuri și impactul asupra zonei

-         În cazul în care proiectul ar începe, mina ar distruge o suprafață totală de 1500 hectare (inclusiv 4 munți, păduri), 740 ferme și 140 de apartamente locuite în prezent de către populația locală, numeroase biserici, 9 cimitire, 50 clădiri de patrimoniu, galerii pre-romane, aflate la 80 km de galeriile medievale, deci viitorul întregii regiuni.

-         Cel mai mare impact al acestui proiect ar fi destabilizarea  comunității din Roșia Montană cu impact asupra securității socio-economice. Compania a divizat indirect familii, prin presiunea mare asupra localnicilor. O mulțime de oameni vor fi relocați și expropriați ….

-         Riscurile de mediu sunt semnificative, avându-se în vedere utilizarea cianurii în procesul de producție.

-         Există, de asemenea, un risc de distrugere a patrimoniului cultural.

-         Un alt risc important, este monopolul creat de RMGC în sectorul minier prin acapararea de proiecte miniere,  împiedicând alți actori români să exploateze și să participle la licitații publice.

CONCLUZII

Cazul Roșia Montană reprezintă o situație specială în acapararea de terenuri, diferit de cel agricol. Totuși, aceasta se încadrează în liniile generale care definesc problema terenurilor agricole din România. Avem de-a face cu o societate minieră de sorginte străină, care în acest moment întreprinde toate măsurile necesare pentru a obține aprobările pentru proiectul în cauză.

Pentru demararea proiectului, compania are nevoie de aproximativ 1600 ha de teren, o parte din această suprafață fiind deținută și utilizată de către comunitatea locală, în principal pentru scopuri agricole și de turism. Pentru a obține toate terenurile, compania face lobby la reprezentanții publici din România, pentru a propune proiecte de legi, care le-ar permite să exproprieze oameni pentru atingerea  interesului privat.

Beneficii pe termen lung nu pot fi identificate pentru oamenii din zonă, nici măcar pentru cei angajați acum de companie. Cel mai mare impact, l-ar suporta comunitatea locală, care încetul cu încetul va fi obligată să-și vândă terenurile și proprietățile la rugămintea companiei și presiunilor socio-economice.

Până în prezent, compania minieră Roșia Montană Gold Corporation s-a folosit de cadrul legislativ și a reușit:

üStrămutarea populației;

üModificarea planurilor de urbanism ale comunei, prin care a fost declarată regiune monoindustrială;

üRealizarea activităților de foraj ilegale;

üModificarea procedurii pentru obținerea acordului de mediu, prin eliminarea evaluărilor și consultarea publicului, dar și lipsa accesului la cunoaștere și informație în domeniu, etc.

BIBLIOGRAFIE

Campagne « Salvati Rosia Montana », www.rosiamontana.org

« Cele mai mari exploatatii agricole din Romania » Forbes, n°49, p. 38-49,

Comunicat de presa, 17.08.2012, DIICOT

Constituția României 1991, art. 41 Protecția proprietății private.

Constituția României 2003, art. 44 Dreptul de proprietate privată.

DROUIN Emmanuel, 1997 : Le secteur agricole en Roumanie et la privation de la terre. Enejux, conséquences et perspectives économiques, Mémoire DEA Université Paris 1 Panthéon Sorbonne, PARIS.

DUMONT Gérard et FLAMAND Régis, 2006 : « La Roumanie, terre d’émigration et de dépopulation », Population et Avenir n° 680, p 15-17.

Guvernul din România, 2001 : Document de poziție al României capitolul 7 – Agricultură, Conferință interguvernamentală pentru aderarea la Uniunea Europeană România

GRIUA DUFAUT Dana, « Comment un étranger peut-il devenir propriétaire en Roumanie d’un terrain/bâtiment ? », Rubrique juridique, Cabinet GRUIA DUFAUT Avocats Paris&Bucarest.

Legea 54/1998 Privând circulatia juridica a terenurilor

Legea 312/2005 Privând dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetațeni străine și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine.

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezoltarii Rurale. Declaratiile referitoare la suprafata cultivata cu plante modificat genetic din judetul Calarasi, 2006 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezoltarii Rurale.

http://www.rosiamontana.ro/img_upload/472936e3bca2bc61045730fbb1869240/AM_legal_analysis_ engl.pdf 6

http://en.rmgc.ro/rosia-montana-project/environment/environmental-impact-assessment.html

http://rosiamontana.org/en/categorii.shtml?x=32836&cmd[321]=c-1-32836&cmd[316]=x-322-32836&set[319]=selected-32836 http://www.gabrielresources.com/documents/RRAP.pdf 

http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2012/12/Rezultat%20referendum.pdf

 http://www.scrisoarecatreromania.ro/# 

 http://www.kmkz.ro/investigatii-2/rosia-verde/costul-minciunilor-la-rosia-montana/

http://rosiamontana.org/en/index.shtml?cmd[314]=x-314-32831&cmd[316]=x-322-32831&cmd[300]=x-299-32831 http://www.terradaily.com/afp/100826041459.n1311nzf.html